Diagnosticul genetic preimplantator (DGP) a împlinit 20 de ani, ne aminteşte nr. 967 al săptămânalului LE GENERALISTE. În mai 1990, „Nature“ publica rezultatele primelor tentative de diagnotic genetic al embrionilor de 3 zile, concepuţi in vitro, opera echipei londoneze conduse de biologul Alan Handyside, de la Spitalul Hammersmith. DGP a autorizat un diagnostic de normalitate genetică înainte de debutul unei eventuale sarcini. Se cunosc două abordări diferite. (...)

   Conform OMS, sunt mai mult de 5 milioane de tineri infectaţi cu HIV în întreaga lume şi 45% din noile cazuri de infecţie survin la cei cu vârste între 15 şi 24 de ani. În fiecare an, apar cel puţin 111 milioane de noi cazuri de infecţii cu transmitere sexuală la tineri având 10–24 de ani şi 4,4 milioane de fete cu vârste între 15 şi 19 ani avortează. 10% din naşterile de pe glob sunt la adolescente, care au rate de mortalitate maternă mai mari. (...)

    Vineri, 9 iulie a.c., la Sala Senat a Facultăţii de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, în prezenţa majorităţii autorilor şi a colectivului editorial, a avut loc lansarea volumului 1 al Tratatului de Neurochirurgie, sub coordonarea prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea. Domnia sa a subliniat necesitatea apariţiei acestei cărţi, ţinând cont că în ultimele trei decenii s-a produs o revoluţie totală în domeniul diagnosticării leziunilor intracraniene şi intrarahidiene. Autorii – 35 la număr –, în cea mai mare parte cadre universitare, au participat activ la definitivarea lucrării, îmbinând experienţa cu datele de ultimă oră din literatura internaţională de specialitate. (...)

    În Editorialul din nr. 1/2010 al REVISTEI ROMĂNE DE MEDICINĂ DENTARĂ (editată de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Stomatologice), semnat de redactorul-şef al acesteia, prof. dr. Teodor Trăistaru, sunt amintite cele trei noi programe de specializare de Medicină dentară din ţara noastră: parodontologia, protetica dentară şi endodonţia. Ele sunt „materializarea eforturilor importante pe care Colegiul Medicilor Dentişti din România le-a făcut în ultimii ani pentru susţinerea necesităţii înfiinţării acestor programe de specializare“. (...)

   Iată o întrebare la care îşi propune să răspundă, în nr. 963/2010, revista belgiană LE GENERALISTE. În 2001, a fost raportat primul studiu ce arăta că celulele stem injectate în inima şoarecilor după infarct s-au putut diferenţia în cardiomiocite. Această primă etapă a suscitat speranţe mari, iar studiile întreprinse la om au avut rezultate mai degrabă modeste. Situaţia i-a incitat pe cercetători să-şi redefinească strategia, utilizând alte celule suşă decât cele hematopoietice, de exemplu celule mezenchimatoase ale măduvei osoase diferenţiate in vitro în cardiomioblaşti sau provenind din ţesutul adipos sau muscular, sau celule embrionare. Alte strategii se bazează pe utilizarea substanţelor (chemokine, citokine, factori de creştere) în scopul ameliorării activităţii funcţionale sau a succesului grefei celulelor administrate. (...)

     Aceasta a fost tema celui de-al 21-lea Congres al Societăţii Române de Pneumologie, organizat sub înaltul patronaj al Federaţiei Europene a Academiilor de Ştiinţe Medicale şi al Academiei de Ştiinţe Medicale din România (AŞMR), ce a avut loc, recent, în Capitală.

     La ceremonia de deschidere – la care au participat dnii acad. Laurenţiu Mircea Popescu, preşedintele AŞMR, prof. dr. Florian Popa, rectorul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în MS, dr. Andrei Kozma, consilier al ministrului sănătăţii, prof. dr. Nikolaos Siafakas (Grecia), preşedintele European Respiratory Society (ERS), prof. dr. Attila Somfay, preşedintele Societăţii Maghiare de Pneumologie – au primit diplome de excelenţă pentru întreaga activitate medicală – prof. dr. Mircea Nanulescu (preşedintele secţiunii de Pneumologie pediatrică din cadrul SRP) şi chimist Aneta Şerbescu (şeful laboratorului de lavaj bronhoalveolar din Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ Bucureşti); diplome de membru de onoare al SRP – prof. dr. N. Siafakas şi prof. dr. A. Somfay; diploma pentru iniţiativă în managementul afecţiunilor pneumologice – dr. Adrian Mocanu, manager al Institutului „Marius Nasta“; diplome de partener al SRP (colaborare interdisciplinară) – Societatea Română de Medicină Internă, cea de Chirurgie Toracică, de Cardiologie şi cea de Alergologie şi Imunologie Clinică. Dr. Adriana Grigoraş şi dr. Cristian Grigoraş au primit diploma pentru cel mai bun articol publicat în revista „Pneumologia“ – „Inflamaţia neutrofilică – indicator al severităţii astmului“ (nr. 1/2010). (...)

   Aproximativ 2,9 milioane de europeni suferă de artrită reumatoidă (AR). Despre impactul asupra calităţii vieţii şi despre terapia optimizată cu glucocorticoizi a acestei afecţiuni au discutat dnii prof. dr. Maurizio Cutolo, director al Research Laboratory and Academy Unit of Rheumatology, Universitatea din Genova (Italia) şi prof. dr. Douglas Veale, director de Cercetare translaţională la Dublin Academic Medical Centre (Irlanda), în cadrul unui workshop organizat de compania Mundipharma, la Roma, cu prilejul celui de-al 11-lea Congres anual al EULAR (European League Against Rheumatism). (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   DIABETES CARE, vol. 3, nr. 2, ediţia în limba română, apărut în luna mai 2010, aduce în prim-plan o serie de articole foarte interesante şi în acelaşi timp utile.

   În articolul Siguranţa insulinei glargin în sarcină, un grup de cercetători canadieni din Toronto (Erika K. Pollex, Denice S. Feig, Angelika Lubetsky, Paul M. Yip, Gideon Koren) prezintă rezultatele cercetării lor privind traversarea placentei de către acest tip de insulină, folosind tehnica ex vivo a perfuzării lobulului placentar uman. În sarcină se recomandă atingerea unui bun echilibru metabolic, cu evitarea hipoglicemiei. Insulina glargin, folosită ca insulină bazală, asigură un bun echilibru metabolic, cu scăderea riscului de hipoglicemie. (...)

    Discriminarea şi stigma în lumea medicală este tema rubricii Controverse, abordată de prof. dr. N. Lăzărescu, dr. Simona Tămăşan, dr. O. Nicoară, în nr. 1/2010 al revistei de informare specializată PSIHIATRU.RO. „Stigmatizarea nu atinge numai pacienţii psihiatrici, ci şi pe cei cu boli infecţioase, cancere, desfigurări cosmetice sau handicapuri fizice. În cazul persoanelor cu tulburări psihice însă, stigmatizarea asociază un nivel mai mare de stres şi un handicap social mai accentuat decât al bolii în sine, traduse prin izolare, reducerea stimei de sine, descurajare, acces redus la dezvoltarea academică şi profesională, dar şi la serviciile medicale. (...)

    O boală rară este boala care afectează mai puţin de 5 din 10.000 de indivizi. Astăzi sunt înregistrate peste 7.000 de boli rare, din care 80% sunt de origine genetică, iar săptămânal, noi boli rare sunt identificate şi definite. Bolile rare interesează aproximativ 1,3 milioane de persoane în România şi 25 de milioane în Europa. Un număr mare dintre bolile rare sunt în continuare denumite şi boli „orfane“ pentru că persoanele afectate nu beneficiază încă de un tratament adecvat. 75% din bolile rare pot fi prezente de la naştere sau se vor manifesta înaintea vârstei de 2 ani. Alte boli rare, aproximativ 25% apar după vârsta de 40 de ani. La 80% din cei afectaţi, boala produce un impact evident asupra speranţei de viaţă, iar la 35% din aceştia boala şi/sau complicaţiile ei provoacă decesul înaintea vârstei de 1 an. În mai mult de 65% din cazuri, aceste boli rare determină un handicap care provoacă neplăceri în viaţa cotidiană, iar la 9% din bolnavi chiar pierderea completă a autonomiei. (...)

   Iată câteva subiecte interesante din nr. 958 al hebdomadarului LE GENERALISTE: O altfel de privire asupra patogenezei depresiei. • Agomelatina (analog al melatoninei, care acţionează pe aceiaşi receptori) e sistematic evocată în expunerile ştiinţifice care abordează evoluţiile recente în tratamentul depresiei. Trebuie precizat că agomelatina este şi antagonist al unui subtip de receptor al serotoninei (5-HT2C) şi că experimentele pe animale au arătat că efectul antidepresiv al moleculei este în parte legat de acest antagonism. (...)

   Constatăm, de multe ori, că dorinţa de a aduce perfecţiunea în viaţa noastră goneşte fericirea. Ce-i de făcut? Ne vin în ajutor Alice D. Domar şi Alice Lesch Kelly, autoarele volumului FII FERICITĂ CHIAR DACĂ NU EŞTI PERFECTĂ. Cum să te eliberezi de iluzia perfecţiunii, apărut la Editura Curtea Veche, în 2009. Prima este asistent universitar la Departamentul de Obstetrică-ginecologie şi biologia reproducerii, Colegiul Medical Harvard, coordonator al serviciilor biomentale la FIV Boston, psiholog la Centrul Medical Beth Israel Deaconess, director executiv al Centrului Domar pentru Sănătate Biomentală din Woltham, Massachusetts. A doua este scriitoare specializată în Medicină şi Psihologie. (...)